Red Flags – De la semnale de alarmă la ocazii de vindecare

Ghid practic inspirat din Internal Family Systems (IFS) și negociere relațională

Povestea Anei și a lui Mihai

Ana își verifică telefonul pentru a douăzeci și cincea oară în acea dimineață. Mihai „a văzut” mesajul de aseară, dar n-a răspuns. În schimb, a postat un story din sală – flex, zâmbet, soundtrack motivațional. Ana simte un nod în stomac, însă decide să „nu pară disperată”. Trimite un emoji neutru și așteaptă. Când Mihai reia conversația abia spre seară, se scuză laconic: „Am fost ocupat”.

Zilele trec, iar scenariul se repetă: conversații abandonate, întâlniri anulate în ultimul moment, explicații vagi. În paralel, Mihai devine gelos pe prietenii Anei – „De ce tot vorbești cu foști colegi?” – și îi critică proiectele: „Te stresezi degeaba, oricum nu-ți apreciază nimeni munca.” Ana oscilează între îndoială și furie, simțind că realitatea ei se fisurează.

Exact aici începe dansul red-flag-urilor. Acest articol te ajută să-ți calibrezi „radarul” și să-ți folosești Sinele (în sensul IFS) drept ghid.

1. Ce sunt red flags (și ce NU sunt)

  • Indicii repetate că o persoană, o dinamică sau un context îți pot afecta autonomia, stima de sine ori siguranța emoțională.
  • Un red flag izolat nu impune neapărat fuga; poate fi un apel la schimbare – dar schimbarea cere conștientizare și responsabilitate de ambele părți.

2. Catalog complet de red flags

2.1. La femei – preponderent, dar nu exclusiv

  1. Shit tests repetate (provocări pentru a-ți testa reziliența).
  2. Afișare excesivă pe social media pentru validare.
  3. Oscilație idealizare–devalorizare (pattern borderline).
  4. Manipulare prin jocuri emoționale de putere (vinovăție, minciună, negarea evidențelor, redirecționarea atenției, mesaje contradictorii).
  5. Instabilitate emoțională severă (schimbări bruște de dispoziție, crize frecvente).
  6. Dramatizare constantă a oricărei situații sau aducerea traumelor din trecut în relația prezentă. Atenție la modul în care descrie foștii parteneri: în lipsa terapiei, vei fi următorul despre care va vorbi la fel.
  7. Retragerea afecțiunii ca metodă de pedepsire (inclusiv față de copii).
  8. Infidelitate non-fizică cu conotație sexuală (glume, mesaje, flirt).

2.2. La bărbați – preponderent, dar nu exclusiv

  1. Ghosting și reapariție ocazională.
  2. Control financiar sau social alimentat de propriile insecurități.
  3. Furie disproporționată la feedback.
  4. Serial dating / promiscuitate.
  5. „Nice guy syndrome” – docil la suprafață, resentiment pasiv-agresiv.
  6. „Bad guy syndrome” – bravură toxică, tendință de dominare.
  7. Distragere constantă cu jocuri de noroc sau pe computer, corelată cu neîndeplinirea responsabilităților de adult.
  8. Agresivitate fizică în situații nejustificate.

2.3. Red flags generale

  • Minciuni recurente, incongruență între vorbe și fapte.
  • Critică permanentă sub masca „te ajut să crești”.
  • Consum constant și consistent de substanțe sau alcool.
  • Lipsă de empatie față de suferința altora.
  • Evitarea rezolvării conflictului (tăcere punitivă, fugă).
  • Atitudine narcisică (căutare de admirație, ignorarea emoțiilor celuilalt).
  • Atitudini paranoide (suspiciune constantă, căutare compulsivă a dovezilor).
  • Ghosting (dispariție totală fără explicație).
  • Gaslighting (distorsionarea intenționată a realității partenerului).
  • Agresivitate sau pasiv-agresivitate verbală frecventă.
  • Atitudine îndreptățită – „mi se cuvine să…”.
  • Lipsa asumării condițiilor necesare unei relații sănătoase.
  • Neasumarea consecințelor acțiunilor destructive din trecut.
  • Întârziere constantă la întâlniri.
  • Critică sau diminuare continuă a partenerului.
  • Gelozie și posesivitate excesivă.
  • Comportament compulsiv de socializare și promiscuitate (fugă de procesare emoțională).
  • Ignorarea mesajelor, dar prezență online constantă.
  • Neîndeplinirea rolurilor în cuplu/familie.
  • Menținerea foștilor parteneri „aproape” fără transparență.
  • Comunicare confuză, neclară.
  • Flirt cu persoane din afara relației.

3. De ce apar red flags – perspectiva IFS

În IFS, red-flag-urile sunt mesajele unor părți protectoare (manageri sau pompieri) menite să apere un exilat (rana veche).

  • Ghosting / ignorare — Pompier (fugă rapidă din disconfort) — frica de respingere
  • Shit test — Manager hiper-vigilent și controlor — rușine, teamă de abandon
  • Critică permanentă — Manager perfecționist — sentiment de nevrednicie
  • Control excesiv — Manager dominator — anxietate de haos interior

Pe scurt: nu demonizăm red flag-ul, ci întrebăm „Ce parte vorbește și pe cine protejează?”.

4. Cum identifici corect red flag-urile

  1. Pattern, nu incident izolat – observă comportamentul minimum trei-patru săptămâni.
  2. Context și consecință – când apare și ce efect are asupra ta.
  3. Feedback extern – prieteni de încredere sau terapeut.
  4. Scanare somatică – corpul semnalează pericolul înaintea minții conștiente.

5. Când devin red flag-urile motiv de îngrijorare majoră

  • Creștere în frecvență și intensitate.
  • Negare sau minimizare persistentă.
  • Impact negativ vizibil (insomnie, anxietate, scăderea performanței).
  • Izolare socială ori pierdere de autonomie financiară/decizională.

6. Trei tactici de negociere relațională

  1. Mirror & Label – reflectă mesajul și numește emoția:
    „Ai spus că îți este greu să răspunzi imediat. Pari copleșit.”
  2. Întrebări calibrate – invită la soluții, nu la defensivă:
    „Cum putem stabili un ritm de răspuns confortabil pentru amândoi?”
  3. Limita No-deal – clarifică inacceptabilul și consecința:
    „Dacă mai dispari zile la rând fără explicații, relația nu mai este potrivită pentru mine.”

7. Plan de acțiune 4-4-2

4 pași de auto-check

  1. Notează red flag-ul.
  2. Identifică partea IFS activă.
  3. Observă reacția corporală.
  4. Respirație conștientă 60–90 s pentru resetare.

4 întrebări pentru partener

  1. Ce simți când apare acest comportament?
  2. Ce încerci să protejezi?
  3. Cum pot sprijini schimbarea?
  4. Ce limită avem nevoie să stabilim?

2 opțiuni de intervenție

  • Terapie individuală sau de cuplu.
  • Pauză contractuală și reevaluare după o perioadă prestabilită.

8. Cum vindeci red flag-urile (nu doar le gestionezi)

  1. Lucru intern cu părțile – sesiuni IFS pentru a liniști protectorii și a vindeca exilații.
  2. Recondiționare cognitiv-emoțională – rescrierea credințelor disfuncționale.
  3. Contract relațional explicit – valori, roluri, „check-in” regulat.
  4. Suport extern – grupuri de sprijin, mentorat, coaching somatic.

Concluzie: Eroul și Ghidul

Red flag-urile nu anunță automat finalul. Ele pot fi marcaje pe harta vindecării: „Aici este rana, aici lucrează.” Sinele tău este eroul care alege drumul; eu, ca psihoterapeut, pot fi ghidul care oferă lanternă, întrebări și un spațiu sigur de explorare.

Rezervă o sesiune de terapie unu-la-unu – rafinăm împreună radarul, negociem limite sănătoase și transformăm semnalele de alarmă în repere de creștere.


Catalin Dandes – Psihoterapeut IFS & Terapie Strategică
catalindandes.ro • Programări: https://calendly.com/cgdandes